O comunicare oficială apărută pe pagina Ministerului invită cetățenii să își exprime părerea despre posibilitatea înființării Parcului Natural Văcărești.
Adresa la care sunteți invitați să vă spuneți părerile este comunicare@mmediu.ro
Voi da argumentele care funcționează atât de bine pentru mine, încât lucrăm voluntar la promovarea și ilustrarea ideii de aproape 2 ani. 🙂 Argumentul de bază este, în cazul meu, calitatea vieții.
1. Conectivitate ecologică – zonele protejate de cat. V IUCN sunt privite ca building blocks – coridoare verzi deservind ecosistemele naturale; Coridoarele verzi
protejează diversitatea genetică,
permițând schimbul de indivizi între populații, re-stabilirea unor specii
importante la nivel european și național, astfel contribuind la conservarea biodiversității.
protejează diversitatea genetică,
permițând schimbul de indivizi între populații, re-stabilirea unor specii
importante la nivel european și național, astfel contribuind la conservarea biodiversității.
2. Zona ar putea fi protejată și
amenajată în folosul naturii și al locuitorilor capitalei, răspunzând
prevederii European Landscape Convention – dreptul fiecărui om la un peisaj de calitate.
amenajată în folosul naturii și al locuitorilor capitalei, răspunzând
prevederii European Landscape Convention – dreptul fiecărui om la un peisaj de calitate.
3. Peisajul de la Văcărești, privit ca resursă a mediului (Benson & Roe, 2000) și aparținând comunității, a evoluat post-abandon, un proces
în desfășurare, cu dovezi materiale raportate la timp. Rezultat al interacțiunii
om-natură, Văcărești, cu potențialul său pentru restaurare ecologică a peisajului,
este interesant din punct de vedere al cercetării
științifice și educației.
în desfășurare, cu dovezi materiale raportate la timp. Rezultat al interacțiunii
om-natură, Văcărești, cu potențialul său pentru restaurare ecologică a peisajului,
este interesant din punct de vedere al cercetării
științifice și educației.
4. Parcul Natural Văcărești ar
putea servi ca model de parteneriat
între interesul public și cel corporate.
putea servi ca model de parteneriat
între interesul public și cel corporate.
exemplu: Nature Valley Trail View, un proiect foarte interesant
5. Calitatea mediului este un element determinant
al calității vieții tuturor persoanelor.
al calității vieții tuturor persoanelor.
București se află pe locul 28 din 30 în European Green City Index (apă, aer, spațiu
verde/locuitor, poluanți, etc.), iar în acest context, se recomandă implementarea
politicilor de protejare a mediului la nivel internațional, național și local.
verde/locuitor, poluanți, etc.), iar în acest context, se recomandă implementarea
politicilor de protejare a mediului la nivel internațional, național și local.
Considerând că ne place să fim competitivi și înțelegem rolul pe care natura îl are în îmbunătățirea calității vieții, existența unui parc natural ar atenua multe dintre problemele orașului nostru, și implicit, ale noastre.
6. Proiectul Acumulare Lac Văcărești ar fi avut și un rol
ecologic: ar fi preluat poluarea din atmosferă generată de
activitățile industriale dispuse la periferia orașului. Principalii
poluanți din zonă sunt acum CET Sud, IMGB, Protan, Pilorex, etc..
ecologic: ar fi preluat poluarea din atmosferă generată de
activitățile industriale dispuse la periferia orașului. Principalii
poluanți din zonă sunt acum CET Sud, IMGB, Protan, Pilorex, etc..
Un
avantaj pe care îl prezintă zona de wetlands (existentă acum) vs. lac
de acumulare este flora specifică zonelor umede, capabilă să capteze și să
stocheze cantități mai mari de dioxid de carbon din atmosferă. Din București. =>
calitatea aerului ++
exemplu: contactul cu natura scade costurile și timpul de spitalizare. Nu este o idee nouă (1984, Science, Roger Ulrich), însă preocupă încă mulți oameni de știință.
——–
Despre problemele mediului din zona metropolitană București am înțeles mai multe din studiul Prof. univ. dr. Ioan-Cristian Iojă, pe care m-aș bucura mult să îl cunosc.
· “Pentru
a aprecia rolul pe care îl are Parcul Herăstrău pentru oxigenarea
aerului urban am considerat 1 ha parc care produce 15 t/ an O2
şi consumă 21 t/an CO2 (Negruțiu, 1980), rezultând că Parcul
Herăstrău produce anual circa 1500 t de O2 şi consumă circa 2100
t de CO2. McPherson (1992) evaluează că un arbore consumă în
medie 181 kg de carbon pe an, ceea ce înseamnă circa 2500 tone de carbon
pentru Parcul Herăstrău, la care se adaugă consumul arbuştilor şi vegetației
ierboase. Rolul parcurilor pentru fixarea carbonului este
incomparabil mai redus decât în cazul pădurilor datorită densității mai
reduse a arborilor, dar şi a diversității şi agresivității mai ridicate a
factorilor de stress la care sunt expuşi arborii şi arbuştii (Rowntree şi
Nowak, 1991). Rolul parcurilor pentru reglarea raportului dintre oxigen şi
dioxidul de carbon este considerat minor (Harris, 1992).”
a aprecia rolul pe care îl are Parcul Herăstrău pentru oxigenarea
aerului urban am considerat 1 ha parc care produce 15 t/ an O2
şi consumă 21 t/an CO2 (Negruțiu, 1980), rezultând că Parcul
Herăstrău produce anual circa 1500 t de O2 şi consumă circa 2100
t de CO2. McPherson (1992) evaluează că un arbore consumă în
medie 181 kg de carbon pe an, ceea ce înseamnă circa 2500 tone de carbon
pentru Parcul Herăstrău, la care se adaugă consumul arbuştilor şi vegetației
ierboase. Rolul parcurilor pentru fixarea carbonului este
incomparabil mai redus decât în cazul pădurilor datorită densității mai
reduse a arborilor, dar şi a diversității şi agresivității mai ridicate a
factorilor de stress la care sunt expuşi arborii şi arbuştii (Rowntree şi
Nowak, 1991). Rolul parcurilor pentru reglarea raportului dintre oxigen şi
dioxidul de carbon este considerat minor (Harris, 1992).”
=>concluzia noastră: conceptul de parc natural este de preferat parcurilor amenajate pentru agremement, acolo unde vorbim de calitatea mediului.
·
“Mediul ariei metropolitane a municipiului
Bucureşti se caracterizează printr-un grad de artificializare foarte ridicat, proximitatea de municipiul
Bucureşti şi favorabilitatea pentru desfăşurarea activităților umane
favorizând menținerea unei presiuni foarte ridicate asupra ecosistemelor
naturale. Acest lucru se cuantifică prin scăderea
semnificativă a suprafețelor ocupate de ecosistemele naturale (spații
forestiere, zone umede, suprafețe ocupate de vegetație de stepă) şi creşterea costurilor pentru obținerea
diferitelor resurse şi servicii din mediul natural. În aria
metropolitană a municipiului Bucureşti, ariile protejate naturale prezintă o
importanță deosebită pentru păstrarea unor elemente specifice zonei de
câmpie (elemente floristice şi faunistice caracteristice zonei silvostepei ori
zonei nemorale, caracteristici hidrologice), dar şi pentru îmbunătățirea
calității habitatului intern şi extern al populației din spațiul metropolitan
(Pătroescu şi Iojă, 2005). Ariile protejate din aria metropolitană a
municipiului Bucureşti sunt reprezentate de cinci rezervații naturale
(categoria IV IUCN) şi un parc natural (categoria V IUCN), în arealul lor
protecția elementelor naturale realizându-se prin intervenție antropică
activă, activitățile de recreere, turism şi educație fiind permise.“
“Mediul ariei metropolitane a municipiului
Bucureşti se caracterizează printr-un grad de artificializare foarte ridicat, proximitatea de municipiul
Bucureşti şi favorabilitatea pentru desfăşurarea activităților umane
favorizând menținerea unei presiuni foarte ridicate asupra ecosistemelor
naturale. Acest lucru se cuantifică prin scăderea
semnificativă a suprafețelor ocupate de ecosistemele naturale (spații
forestiere, zone umede, suprafețe ocupate de vegetație de stepă) şi creşterea costurilor pentru obținerea
diferitelor resurse şi servicii din mediul natural. În aria
metropolitană a municipiului Bucureşti, ariile protejate naturale prezintă o
importanță deosebită pentru păstrarea unor elemente specifice zonei de
câmpie (elemente floristice şi faunistice caracteristice zonei silvostepei ori
zonei nemorale, caracteristici hidrologice), dar şi pentru îmbunătățirea
calității habitatului intern şi extern al populației din spațiul metropolitan
(Pătroescu şi Iojă, 2005). Ariile protejate din aria metropolitană a
municipiului Bucureşti sunt reprezentate de cinci rezervații naturale
(categoria IV IUCN) şi un parc natural (categoria V IUCN), în arealul lor
protecția elementelor naturale realizându-se prin intervenție antropică
activă, activitățile de recreere, turism şi educație fiind permise.“
·
“Efectele insulei de căldură sunt limitate în
nordul și sudul municipiului București de spații oxigenante cu suprafețe
ridicate (pădurile periurbane, parcurile Herăstrău, Tineretului, Carol).”
“Efectele insulei de căldură sunt limitate în
nordul și sudul municipiului București de spații oxigenante cu suprafețe
ridicate (pădurile periurbane, parcurile Herăstrău, Tineretului, Carol).”
=> credem că și Văcărești contribuie la acest proces.
·
“Astfel, artificializările hidraulice au
determinat conturarea de noi areale disfuncționale în aria metropolitană a
municipiului București, creșterea costurilor de întreținere și/sau desființare,
dar mai ales afectatea calități solurilor, apelor subterane și a diversității
biologice.”
“Astfel, artificializările hidraulice au
determinat conturarea de noi areale disfuncționale în aria metropolitană a
municipiului București, creșterea costurilor de întreținere și/sau desființare,
dar mai ales afectatea calități solurilor, apelor subterane și a diversității
biologice.”
Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București – Prof. univ. dr. Ioan-Cristian Iojă
Vreți să aflați mai multe despre inițiativă? Puteți descărca studiul de fundamentare, pe care îl găsiți la adresa aceasta: salvatidelta.ro